Arhiva lunii decembrie 2012

Recomandare Carte: Partea întunecată a căutătorilor de lumină

Lumină și întuneric

Studiez deja de câțiva ani „gândirea pozitivă” și efectele pe care aceasta le poate avea asupra vieții noastre.

Deși m-am convins cât de important este să fii optimist și să te aștepți la ce este mai bun, uneori m-am simțit complet ipocrit folosind gândirea pozitivă pentru a nega aspecte din mine sau din realitatea înconjurătoare.

Gândirea pozitivă este un instrument util, dar care poate deveni extrem de periculos dacă nu ști să-l folosești pentru că există riscul să conducă la reprimare și la o scindare a psihicului tău în persoana pe care o afișezi publicului și monstrul pe care îl ții încuiat în beci.

Cartea „Partea întunecată a căutătorilor de lumină” a lui Debbie Ford, vine ca să completeze gândirea pozitivă cu un element pe care foarte rar l-am întâlnit și în alte cursuri de auto-dezvoltare personală.

Debbie insistă că nu poți fi cu adevărat complet până când nu integrezi și acele părți din tine care nu îți plac și de care ai vrea să uiți.

Ca metaforă, gândirea pozitivă folosită în mod greșit este ca și încercarea disperată de a acoperi cu frișcă un tort stricat! Nu contează cât de dulce este frișca… când vei gusta din tort tot stricat va rămâne…

Deci nu e suficient să fii doar un zâmbet, doar lapte și miere, mereu de treabă și bine dispus dacă undeva înăuntrul tău mocnește mânia suprimată.

Suntem învățați că nu e bine sau frumos sau civilizat să fii mânios sau gelos sau să vorbești urât sau să urăști pe cineva, și atunci când aceste emoții apar în noi, dacă nu știm să le exprimăm, ajungem să le reprimăm… adică să dăm cu frișcă peste tortul stricat.

Eu știu o vorbă care acum are mult mai mult înțeles pentru mine:

„Să te ferească Dumnezeu de răzbunarea omului calm!”

Emoțiile negative ne-exprimate, ne-înțelese și ne acceptate ca făcând parte din spectrul complet al emoțiilor umane nu dispar și nu se vindecă… ele rămân în noi și ne domină viața din subconștient.

Citind această carte mi-am dat seama că deși am renunțat la multe măști mai am încă tot pe atâtea ascunse prin diferite cotloane în care mă tem să mă uit :).

Cartea este o prezentare mai detaliată a acelorași concepte din filmul de mai jos intitulat: „Efectul Umbrei”.

Recomand atât cartea cât și filmul tuturor celor care sunt interesați de auto descoperire, de pacea interioară și de o viață mai plină aici pe acest Pământ.

[clipul a fost sters de pe vimeo] Efectul umbrei (2009) from Paul Marian on Vimeo.

PS: Poți iubi doar cu aceiași profunzime cu care poți urî pe cineva. Și nu poti iubi cu adevărat pe „celălalt” câtă vreme nu te poți iubi complet pe tine, pentru că îți va fi mereu teamă că „celălalt” te va da de gol sau că vei descoperi în el/ea ceea ce ști că ascunzi în tine.

Recomandare carte: Silent Weapons for Quiet Wars

Tocmai ce am terminat de citit o carte interesantă scrisă probabil de Hartford Van Dyke[1]

Cartea se numește Silent Weapons for Quiet Wars 

Se pare că niște oameni mai deștepți decât noi și-au dat seama că pot modela procesele economice folosind modele și teorii din electronică sau fizica mecanică.

De ce este acest lucru important?!

Foarte simplu: găsirea unui model viabil pentru procesele economice îți permite să faci două lucruri:

1) să prezici cu precizie starea sistemului în viitor (rezolvând doar niște ecuații matematice)

2) să determini ce influențe trebuie să aplici și unde pentru a aduce sistemul în starea dorită de tine (cred că nu e nevoie să mai explic valoarea acestui lucru…)

Câteva citate din carte (în traducere liberă) pentru a-ți trezi interesul:

Despre familie:

„Pentru a ajunge la acest grad de conformism, unitatea familială a clasei de jos trebuie dezintegrată printr-un proces de creștere a gradului de ocupare a părinților și prin introducerea unor centre operate de guvern, de îngrijire a copiilor cu părinții ocupați.

Educația pentru clasa de jos trebuie să fie de cea mai proastă calitate, astfel încât prăpastia ignoranței care separă clasa de jos de elite să fie și să rămână de neînțeles pentru clasa de jos”

Îți sună familiar? Ai prietene mămici care după câteva luni de la naștere sunt forțate să revină la muncă? Copilașul stă mult timp singur? Pe la gradinițe? Sau crescut de un om străin? 

Despre politică:

„Principalul motiv pentru care cetățenii individuali ai unei țări creează o structură politică este o dorință din subconștient de a perpetua dependența lor din copilărie de părinți. Adică, ei vor un Dumnezeu uman care să elimine tot riscul din viața lor, care să-i mângâie pe cap, să le sărute vânătaile, să pună pâine pe masă, să le îmbrace trupurile, să-i pună la culcare și să le spună că totul va fi bine a doua zi când se trezesc.

Cererea publicului este incredibilă, și atunci Dumnezeul uman, politicianul, satisface această cerere incredibilă cu promisiuni incredibile de luni și stele fără să se țină vreodată de cuvânt. Deci cine este mincinosul cel mare? publicul? sau ‘nașul'”

Gândește-te bine la asta data viitoare când mergi la vot… 

Iar dacă ai copii fii atent cum îi crești! Îi înveți să gândească liber și critic? Îi ajuți să devină independenți și să aibă încredere in ei? Fii atent! Presiunea de a te conforma este foarte mare…

Despre responsabilitate:

„Majoritatea oamenilor și-ar dori să subjuge sau să omoare alte ființe umane care le deranjează viața de zi cu zi, dar nu vor să fie siliți să facă față dilemelor morale și religioase ale unui asemenea act direct! Prin urmare, ei pasează munca murdară altora (inclusiv propriilor copii) pentru a-și păstra mâinile curate de sânge. Se agită pentru drepturile animalelor și pentru tratamentul lor inuman iar apoi se pun la masă unde mănâncă un hamburger delicios de la abatorul văruit din spatele blocurilor unde nu-l vede nimeni. Dar poate mai ipocrită este plata taxelor care finanțează o asociație profesională de asasini plătiți cunoscuți sub numele colectiv de politicieni, și apoi se plâng despre corrupție în guvern.”

Despre serviciul militar:

„Foarte puține tehnici de modificare a comportamenutlui sunt atât de eficiente pe cât este serviciul militar obligatoriu. Un scop primar al serviciului militar și al altor instituții similare este să inoculeze, prin intimidare, în tinerii bărbați, convingerea că guvernul este omnipotent.[…]

Serviciul militar este o instuție de sacrificiu și sclavagism obligatoriu, creeată de bărbații mai în vârstă și cei bătrâni cu scopul de a forța tinerii să facă munca publică murdară. Totodată îi face pe tineri la fel de vinovați ca și bătrânii, și deci practic anulând riscul ca cei tineri să-i critice pe cei bătrâni: ‘Stabilizator Generațional’. Acesta este prezentat și vândut publicului ca serviciu „patriotic/național”

Despre abdicarea puterii de gândire:

„Cei care nu își folosesc creierul nu sunt cu nimic mai buni decât cei care nu au creier, și această hoardă de meduze, tată, mamă, fiu și fiică devin simple animale de povară.”

Omul cât trăiește învață…

M-am trezit de dimineață azi cu chef de muncă!

Am ieșit în bucătărie și mi-au degerat degetele instant.

Gata! mi-am zis… e timpul să fac ceva cu hota de la aragaz că deja nu mai suport să-mi scoată toată căldura din casă!

Am lasat toate planurile baltă și am început operațiunea „Hota”.

I-am desfăcut capacul, să îmi fac planul cum și cu ce să o astup. Mă tot gândeam: „măi dar ce mai ingineri… să nu facă ei un sistem de închidere și să mă chinui eu ca fraierul acum…”

Din greșeală am observat niște butoane pe hotă lângă gurile de aerisire/evacuare (că se pare că sunt două).

Am prins de unul din ele și am rotit, și hopa!!! una din guri s-a închis! Eeee.. așa mai da! Al doilea buton a scârțâit, a plâns, și cu greu s-a rotit el. Ceva s-a întâmplat că s-a schimbat curentul de aer, dar tot trăgea foarte tare.

„Poate nu am rotit bine primul buton” m-am gândit eu… așa că am mai încercat odată și am rămas cu el în mână… rupt!

Lecția numărul unu: „nu forța bucăți de plastic când e foarte frig pentru că se sparg!

M-am felicitat pentru această reușită și am început să mă gândesc cât costă o hotă nouă și ce ingineri proști că au pus butoane așa de mici și de fragile.

Am luat lanterna și m-am uitat ce scria lângă butoane (după ce am rupt butonul, normal). Scria ceva în englezo-germană din care am înteles doar „interior – exterior”.

OK, nu știu ce înseamnă, dar mor de frig! O să-i pun capacul și apoi cu niște hârtie o să astup sita de pe capac și gata.

Zis și făcut. O ora mai târziu astupasem sita, butoanele, încă niște găurele și mă pregăteam să mă declar victorios, când deodată am simțit un curent rece pe mână…

Nu-i a bună… tot mai trage pe undeva! Am luat o rolă de bandă izolantă (că nu mai aveam „scoci” și era prea de dimineață să cumpăr unul). Și dăi si lipește… și dăi si lipește, fiecare crăpătură și găurică. Mă gândeam ce frumos o să arate, ca un pom de Crăciun! Și mi-am amintit și un film în care un criminal, la fel de inteligent ca și mine, lipea geamurile cu scotch să-și asfixieze victima cu gaz. Sigur poliția nu s-ar fi prins!

După încă o oră hota era bine impachetată în bandă izolantă galbenă! (Hota este albă, în caz ca te întrebi). Mă gândeam eu ca o să atragă comentarii de la „musafiri”, dar mi-era prea frig să-mi mai pese și rupsesem și butonul!

În timp ce strângeam eu sculele și hârtia, mă trage un super curent de freză!

„Ei na! Ce naiba?!? Că doar am lipitit peste tot!

Tot pipăind eu și simțind care e treaba, am văzut că aerul rece vine din masca de deasupra hotei. Aha!… Am deschis, și „curgea” aer rece pe la îmbinarea între burlan și hotă. OK, o să lipesc și aici si acuma chiar e gata!

Încercând să ajung în spate, am tras de burlan un pic și l-am scos de tot din hotă :D…

Toate becurile din univers mi s-au aprins în cap și am început să râd de unul singur!!

Tot ce trebuia să fac de la bun început, era să scot burlanul din hotă și să-i pun un capac, lucru care mi-a luat 5 minute și evident că acum nu mai era nici un fel de curent :). Aceasta a fost lecția numărul 2.

Un car de bile negre pentru Creative!!

Acum mulți ani am cumpărat de la Creative un sistem de sunet „surround 5.1” și după ce l-am instalat nu mi-a părut rău!

Asta se întâmpla pe vremea când calculatoarele nu aveau plăci de sunet încorporate și dacă tot era să-mi iau ceva am zis să-mi iau ceva bun…

Și așa am luat o placă Creative Audigy 2 ZS. Foarte mulțumit am fost de ea, de sunet, de software, de setări, de calibrările pe care puteai să le faci.. ce mai… o bijuterie! Și arată și bine 😀

A trecut vremea și m-am mutat de la Windows XP la Window 7! (cu greu…). Am mai schimbat și placa de bază la calculator, că cea veche nu mai făcea față cerințelor mele, dar am păstrat placa de sunet Creative, pentru sistemul 5.1.

La instalarea lui Windows 7 nu am găsit driveri pentru placa Creative :(… Tristețe! Eram așa de supărat că am vrut să pun Windows XP la loc. După ce auzi un sunet clar nu mai poți suporta hâșăitul unei plăci „on-board” sub nici o formă… Windows XP nu mergea pentru că nu recunoștea componentele cele noi…

Cu chiu cu vai am găsit niște driveri de Vista pe care i-am instalat și am avut din nou sunet. Însă toate programele de configurare pe care le aveam pe XP nu mai mergeau pe Windows7.

Tot jucându-mă eu cu placa am văzut că portul de microfon nu mai merge și că sistemul poate deveni instabil dacă tot umblu la setările plăcii, așa că am găsit ceva ce mergea și am lasat-o așa urmând să cumpăr o altă placă când se va ivi ocazia. Eram convins că tot umblând la ea, o stricasem!

Ca să scurtez povestea, după ce am mai testat niște plăci care au fost oribile! (da Asus Xonar, la tine mă uit!) m-am hotarât să comand tot o placă Creative model nou. Zis și făcut, am pus comanda în Anglia, că la noi nu aveau, și apoi am început să mă documentez despre cum se instalează noua placă și la ce să mă aștept. Creative cam are probleme cu softul și driverii, așa că vroiam să fiu pregătit…

Când ce să văd?… mulți oameni pe net se luau de Creative pentru că au creat în mod deliberat driveri cu probleme astfel încât plăcile mai vechi să nu mai funcționeze pe siteme noi!

Inițial am zis că or fi niște „frustrați” care nu au ce face și se iau de firma asta de renume din plictis! Dar citind mai departe am dat peste un programator Daniel, care a „desfăcut” driverii și programele de la Creative și a găsit acolo cod scris deliberat ca placa să nu mai meargă pe sisteme noi, și anumite funcții să fie dezactivate…

Acest Daniel a mers chiar mai departe și a „reparat” acești driveri și programe practic aducând la viața plăcile vechi. A avut așa un succes că cei de la Creative au găsit de cuviință să-l amenințe legal! „Cine ești tu mă să ne repari noul softurile stricate intenționat și să ne afectezi astfel vânzarea noilor plăci care nu fac nimic în plus?! Hă? Nemernicule!…”

Într-o stare aproape febrilă am început să caut să văd dacă a mai rămas ceva în picioare din munca acestui Daniel și… bingo!!! am găsit un pachet de driveri pentru „plăcuța mea” reparați de el să meargă pe Windows 7, 64 de biți.

Cu pulsul mărit, i-am downloadat, și i-am instalat… Oroare!! Nu se mai auzea surround! Nu m-am panicat și m-am gândit că poate nu sunt făcute bine setările. Am deschis programul de configurare și am găsit acolo toate opțiunile care mi-au lipsit atât de mult de când am făcut upgrade… toate și încă câteva în plus.

Am meșterit eu la setări și am readus 5.1 la viață. M-am gândit că să încerc și microfonul… poate cine știe… bârâiturile alea erau de la driveri?!

Am băgat microfonul în placă… am mișcat mouseul.. nu s-a blocat… semn bun! Înainte dacă umblam la placă adio sistem! Am pornit programul de înregistrare și am început să vorbesc. Indicatorul de volum țopăia într-una, deci ceva se întâmpla.

Stop… play…. și ce să vezi domnule!!! Mă aud clar și tare!!

PLACA DE SUNET NU AVEA NICI O PROBLEMĂ! Mergea aiurea din cauza driverilor proști făcuți de Creative!

Încerc acum să anulez comanda pentru placa nouă și sper să nu mai am nevoie vreodată de ceva de la Creative!!! Au fost incredibil de neserioși să „strice” o placă din soft, și să mai facă și scandal când cineva i-a prins cu pantalonii jos și a încercat să repare problema…

Urât din partea voastră Creative!!! Foarte urât!!!

Înțeleg că e presiunea mare pe voi, să faceți profit să vindeți, să vindeți, să vindeți… dar chiar așa de jos ați ajuns?!

Acum că placa a „înviat” pot să econimisesc niște bani și m-am și convins că nu are nici un defect. Asta e… dacă au greșit și au făcut un produs foarte bun care durează de peste 10 ani ce să le fac :)? Nota 10 inginerilor și nota 2 celor de la marketing! (Și nota 4 softiștilor care au acceptat măgăria asta.)

Daca ai un sistem 5.1 sau 7.1 uite aici o super demonstrație pentru ce poate să facă: 5.1 THX Demo

Sursa în engleză pentru peripețiile lui Daniel: http://www.wired.com/gadgetlab/2008/04/daniel_k-who-fi/