Arhiva lunii mai 2010

2012… ce-o fi?… ce n-o fi?…


În ultima vreme mi-am petrecut destul de mult timp studiind aşa zisele „predicţii” pentru anul 2012 şi următorii.

Înainte să intru în subiect ar trebui să menţionez că nu cred că cineva poate prezice viitorul. Presupunerea pe care mă bazez este că viitorul este nesigur, orice se poate întâmpla sau ceea ce te aştepţi să fie s-ar putea să nu se întâmple.

Acestea fiind zise exista totuşi o formă de a privi în viitor şi anume urmând legea cauză efect: orice efect are o cauză şi orice cauză generează un efect. Exemplu: dacă dai drumul unui măr nu îţi trebuie un glob de cristal ca să prezici că mărul va cadea. La fel dacă nu ai una sau mai multe surse de venit nu îţi trebuie un ghicit în palmă ca să îţi dai seama că mai devreme sau mai târziu vei rămâne fără bani (fie îi cheltuieşti, fie se devalorizeaza asta dacă nu ţi fură cineva între timp).

Prin urmare cel mai eficient este să înveţi să citeşti cât mai clar prezentul şi să încerci să înţelegi care vor fi efectele cauzate de ce se întâmplă acum. Cum citeşti în mod corect fară să fi manipulat şi pe ce surse de informaţie poţi să te bazezi este o cu totul altă poveste pentru mai târziu.

Am să notez mai jos principalele evenimente care se petrec acum despre care am luat eu cunoştinţă. (menţionez că toată „munca mea de cercetare” a fost să citesc lucrările altora şi să încerc să pun lucrurile cap la cap atât cât ma ajută logica şi pe alocuri… intuiţia).

  1. Sistemul nostru solar orbitează în jurul galaxiei şi în mod inevitabil va trece prin zone mai puţin prietenoase nouă.
  2. Situaţia economică mondială (şi văd acum că şi pe plan local) se deteriorează. Îmi pare rău dar eu nu văd pe nici unde o „ieşire din criza” oricâte zâmbete vedem pe MTV sau pe Money Chanel.
  3. Mai devreme sau mai târziu vom rămâne fără petrol.
  4. Oamenii devin tot mai conştienţi de realitatea crudă că statul nu va putea avea grijă de pensiile lor şi asigurarea lor de sănătate.
  5. Tot mai mulţi entuziaşti lucrează la descoperirea de surse alternative şi ieftine de energie.
  6. Încet, încet adevărul despre civilizaţille antice începe să ajungă la suprafaţă. (din nou nu pot să cred că nişte oameni primitivi comparativ cu noi au fost în stare să construiască piramidele, sau să sculpteze în granit statuile de pe Insula Paştelui şi alte exemple care nu-mi vin acum în minte).
  7. Soarele manifestă un număr sporit de explozii solare care ne influenţează aici pe pământ: cutremure, activitate vulcanică sporită şi o posibilă întrerupere a telecomunicaţiilor şi a alimentării cu energie electrică.
  8. Se creeaza o presiune tot mai mare pentru declasificarea documentelor cu privire la existenţa extratereştrilor. Până şi Vaticanul a ţinut o întâlnire pe tema asta aşa cam din senin.
  9. Tot mai mulţi oameni înţeleg că aşa zisa „ştiinţă” învăţată în şcoli este doar atât: „un model matematic care încearcă să explice realitatea/universul dar care nu este realitatea/universul în sine„. Aceste modele „exacte” sunt nevoite să se schimbe sau să dispară ca şi ideea că „pământul este plat” care acum pare absurdă. Se pare că universul refuză să se supună legilor inventate de noi 🙂 aşa că suntem nevoiţi sa emitem alte legi şi cazuri excepţionale şi tot aşa…
  10. Alimentele au ajuns să fie create pentru genera tot mai mult profit şi nu pentru a promova sănatatea organismului. Ca să nu mai menţionăm aici industria farmaceutică…
  11. Învăţământul chiar şi aşa prost cum era şi plin de doctrine acum a devenit şi mai prost.

Oricare din cauzele de mai sus chiar şi luate separat pot avea efecte majore în ceea ce priveşte viitorul nostru. Putem să ne spunem că „nu se vor întâmpla în timpul vieţii noastre”, dar nu putem fi siguri :). E destul de clar pentru mine că efectele vor apărea în timpul vieţii cuiva şi ar putea la fel de bine să fie vorba chiar de viaţa noastră.

Noul Canon 500D

Sunt foarte bucuros că tocmai ce mi-am cumpărat noul Canon 500D.

Mă uit cu nostalgie la 400D… A fost alături de mine atâţia ani şi numai el ştie cât l-am cărat prin tot Bucureştiul şi prin tot felul de excursii şi ţări străine. Totuşi vărul mai tănăr, 500D-ul, m-a fermecat prea tare aşa că i-a luat locul. 400D stă acum în cutie, singur, fără acumulatori şi făra memorie aşteptându-şi noul stăpân…

Noul body m-a convins cu Live View şi cu posibilitatea de a filma; chestie care mi-a lipsit după ce PowerShot A85-ul din începuturile facultăţii şi-a dat obşescul sfârşit.

Live View îţi perminte să faci poze şi din unghiuri în care verificarea încadrării ar fi fost extrem de incomodă (vederile foarte joase sau foarte înalte de exemplu), dar cel mai mult îmi place că în sfârşit focalizarea manuală nu se mai bazează pe distingerea detaliilor în view finder-ul ăla mititel. Acum poţi mări zona pe care o vrei să focalizezi de până la 10 ori ca să o vezi clar!

Filmarea Full HD e mai mult o „fiţă” dar sunt bucuros şi pentru ea :D… trebuie să încep să experimentez.

Oricum partea a doua a deplasării prin ţara va fi şansa lui 500D să arate ce poate!

Dacă te interesează 400D-ul ia legătura cu mine şi ajungem la o înţelegere.

Excursie prin ţara – Partea I

Azi m-am întors dintr-un mic „maraton” prin oraşele ţării.

Am vizitat în ordine: Giurgiu, Alexandria, Craiova, Tg. Jiu, Defileul Jiului, Haţeg, Timisoara, Hunedoara, Alba Iulia şi Rm. Vâlcea.

Desigur că în doar 4 zile am avut timp să mă plimb doar prin „centrul” oraşelor şi un pic prin împrejurimi, dar chiar şi aşa m-am decis asupra oraşului meu preferat: Timişoara.

Clar cea mai plăcută şi chiar civilizată zonă din ţara noastră este Ardealul 🙂 şi sper cât de curând să pot reveni cu vizite mai lungi sau să mă mut definitiv în acolo.

Am publicat o parte din fotografii pe Picasa.

Cu aceasta ocazie mi-am şi reamintit că nu sunt un mare fan al drumurilor lungi cu maşina. Un drum lung urmat de o şedere de câteva zile e OK… dar un drum lung cu doar foarte mici popasuri în care să alerg prin oraş mi se pare prea obositor! Cu toate astea a fost o experienţă frumoasă şi interesantă şi abia aştept partea a doua :).

Cum să scazi veniturile populaţiei fără să creezi o revoluţie…

Să luăm un caz ipotetic al unei ţări aflate în plină criză în care guvernul are nevoie de bani pentru cheltuielile promise: pensii, salarii, asigurări de sănătate, şomaj etc.

Guvernul acestei ţări are următoarele două alegeri (este o alegere falsă cum se va vedea mai târziu):

  • Scăderea cu un anumit procent al salariilor şi pensiilor pentru a reduce din cheltuieli

În cazul în care scazi salariile şi pensiile oamenilor aproape inevitabil o să ai o revoluţie în braţe de care va trebui să te ocupi. Oamenii nu vor fi mulţumiţi (şi zic eu pe drept…) să li se scadă veniturile, mai ales pensionarii care au muncit toată viaţa şi şi-au adus contribuţiile legale la fondul de pensii.

  • Emiterea de bani

A doua variantă este ca guvernul să tipărească pur şi simplu banii de care are nevoie! Acest lucru va duce de sigur la mărirea inflaţiei care înseamnă scăderea puterii de cumpărare a banilor, care se traduce prin creşterea preţurilor şi care este echivalentă cu reducerea salariilor şi pensiilor ca şi mai sus. Singura diferenţă este că acum omului îi se pare că producătorul este de vină şi practică nişte preţuri prea mari! Guvernul nu mai este vinovat şi nimeni nu se mai scandalizează ca în cazul primei soluţii.

De am spus că este o alegere falsă?

Foarte simplu când cineva îţi spune: „Ai de ales între A şi B!” defapt te manipulează ca să nu vezi că mai există şi C şi D etc… Foarte rar situaţia este aşa de albă-neagră ca să ai doar doua alegeri.

Bun, si ce s-ar putea face pentru ţara noastră ipotetică? Din păcate nu sunt nici economist şi nici mare om de afaceri, dar dacă vrei să faci mai mulţi bani nu trebuie să reduci cheltuielile ci să investeşti în ceva ce sa poti să exporţi, să vinzi mai departe. Cu alte cuvinte ţara să revină la linia de plutire când produce cel puţin la fel de mult cât consumă. Altfel rămâne pe o spirală descrescătoare şi în mod inevitabil va ajunge la fund.

Orice asemănare cu realitatea este întâmplatoare. Mie mi se pare că în lumea reală treaba e mult mai nasoală decât în ţărişoara noastră ipotetică.

Fuck: cel mai important cuvânt în limba engleză

Am transcris mai jos un extras dintr-unul din discursurile lui OSHO care este mult prea amuzant şi interesant pentru a fi trecut cu vederea.

„Fuck” a devenit cel mai important cuvânt din limba engleză. Doar prin modul de pronunţie poate descrie durere, placere, ură sau iubire. Mai jos sunt câteva exemple uzuale:

  • verb tranzitiv: „John fucked Mary!”
  • verb intranzitiv: „Mary was fucked by John!”
  • substativ: „Mary is a fine fuck!”
  • adjectiv: „Mary is fucking beautiful!”
  • exprimă ignoranţa: „Fucked if I know….”
  • necazuri: „I guess I’m fucked now….”
  • furt: „I got fucked at the used car lot!”
  • agresivitate: „FUCK YOU!”
  • supărare: „What the fuck is going on here!?”
  • dificultate: „I can not understand this fucking job!”
  • incompetenţă: „He is a fuck off!”
  • bănuială: „What the fuck are you doing!?”
  • bucurie: „I had a fucking good time!”
  • cerere: „Get the fuck out of here!!”
  • duşmănie: „I’m going to knock your fucking head off!”
  • salutare: „How the fuck are you?”
  • dezinteres: „Who gives a fuck?”
  • inovaţie: „Get a bigger fucking hammer!”
  • surpriză: „Fuck! You scared the shit out of me!”

Şi clipul original: http://www.youtube.com/watch?v=6D7rWLzloOI